Principii generale de prevenire în securitatea și sănătatea în muncă

1. Evitarea riscurilor

Primul obiectiv al prevenirii este eliminarea riscului, atunci când acest lucru este posibil.

Înainte de a stabili echipamente individuale de protecție sau alte măsuri compensatorii, trebuie analizată posibilitatea eliminării pericolului sau a activității care generează riscul.

2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate

Atunci când un risc nu poate fi eliminat, acesta trebuie identificat și evaluat pentru a putea fi stabilite măsurile adecvate de prevenire și protecție.

Evaluarea riscurilor trebuie să țină seama de activitatea desfășurată, locurile și posturile de lucru, echipamentele utilizate, mediul de muncă și particularitățile lucrătorilor.

Consultați și pagina dedicată evaluării riscurilor profesionale.

3. Combaterea riscurilor la sursă

Măsurile de prevenire trebuie orientate, cu prioritate, asupra cauzei care generează riscul și nu doar asupra efectelor acestuia.

De exemplu, reducerea zgomotului direct la echipamentul care îl produce este, în principiu, preferabilă limitării expunerii numai prin utilizarea protecției auditive.

4. Adaptarea muncii la om

Organizarea activității trebuie să țină seama de capacitățile și particularitățile lucrătorilor.

Legea are în vedere în special proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor și a metodelor de lucru și reducerea efectelor negative generate de monotonia muncii sau de ritmul de lucru predeterminat.

5. Adaptarea la progresul tehnic

Măsurile de securitate și sănătate în muncă trebuie reevaluate în raport cu evoluția tehnologiilor, echipamentelor și soluțiilor tehnice disponibile.

Introducerea unei tehnologii mai sigure sau a unor echipamente care reduc expunerea lucrătorilor poate conduce la diminuarea riscurilor existente.

6. Înlocuirea a ceea ce este periculos

Atunci când este posibil, procesele, substanțele, echipamentele sau metodele periculoase trebuie înlocuite cu alternative nepericuloase sau mai puțin periculoase.

Acest principiu trebuie analizat încă din etapa de proiectare și organizare a activității, nu numai după apariția unui incident sau a unei neconformități.

7. Dezvoltarea unei politici coerente de prevenire

Prevenirea nu trebuie tratată ca o serie de măsuri izolate.

Politica de prevenire trebuie să integreze tehnologiile utilizate, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor din mediul de muncă.

În practică, măsurile stabilite prin planul de prevenire și protecție trebuie să fie corelate cu riscurile identificate și cu modul real în care este organizată activitatea.

8. Prioritatea protecției colective față de protecția individuală

Măsurile de protecție colectivă trebuie analizate și aplicate cu prioritate față de măsurile de protecție individuală.

Aceasta înseamnă că, atunci când riscul poate fi controlat printr-o măsură tehnică sau organizatorică aplicabilă tuturor lucrătorilor expuși, aceasta este preferabilă unei măsuri care protejează doar fiecare lucrător individual.

EIP – echipamentul individual de protecție – este utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin alte mijloace adecvate.

9. Furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor

Lucrătorii trebuie să primească informațiile și instrucțiunile necesare pentru desfășurarea activității în condiții de securitate.

Instrucțiunile trebuie să fie adaptate activității, riscurilor și locurilor de muncă și trebuie corelate cu instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă.

De asemenea, angajatorul trebuie să asigure elaborarea și aplicarea instrucțiunilor proprii SSM, în funcție de particularitățile activității.

Cum se aplică principiile generale de prevenire în practică?

Principiile generale de prevenire nu reprezintă o simplă enumerare teoretică. Ele trebuie utilizate atunci când sunt luate decizii privind organizarea muncii, alegerea echipamentelor, proiectarea locurilor de muncă și stabilirea măsurilor de prevenire și protecție.

De exemplu, dacă este identificat un risc, abordarea corectă presupune analizarea succesivă a posibilității de eliminare a acestuia, combaterea la sursă, aplicarea măsurilor colective și, atunci când este necesar, completarea acestora cu EIP și instrucțiuni corespunzătoare.

Cine trebuie să aplice principiile generale de prevenire?

Responsabilitatea implementării măsurilor bazate pe principiile generale de prevenire revine angajatorului.

Aplicarea lor trebuie însă integrată în activitatea organizației și poate presupune participarea conducătorilor locurilor de muncă, lucrătorilor desemnați, serviciului intern sau serviciului extern de prevenire și protecție, precum și consultarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora, după caz.

Consultați și pagina dedicată obligațiilor angajatorului în domeniul SSM.

Întrebări frecvente despre principiile generale de prevenire

Care este primul principiu general de prevenire?

Primul principiu este evitarea riscurilor. Dacă un risc poate fi eliminat prin modificarea procesului de muncă, a echipamentului sau a modului de organizare, această soluție trebuie analizată înaintea măsurilor care doar limitează efectele riscului.

De ce trebuie combătute riscurile la sursă?

Combaterea riscului la sursă urmărește eliminarea sau reducerea pericolului chiar în locul sau procesul în care acesta apare, înainte ca lucrătorul să fie expus.

Protecția colectivă are prioritate față de EIP?

Da. Unul dintre principiile generale de prevenire este acordarea priorității măsurilor de protecție colectivă față de măsurile de protecție individuală.

Principiile de prevenire trebuie aplicate și la introducerea unor tehnologii noi?

Da. Adaptarea la progresul tehnic este unul dintre principiile generale de prevenire, iar introducerea unor tehnologii noi trebuie analizată și din perspectiva consecințelor asupra securității și sănătății lucrătorilor.

Surse legislative

Informațiile prezentate pe această pagină au la bază, în principal:

• Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, în special art. 7, cu modificările și completările ulterioare;
• HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare.