ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 147 din 27 august 2020privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţialimitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor înunităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare arăspândirii coronavirusului SARS-CoV-2
10/11/2020ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 198 din 18 noiembrie 2020pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţialimitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor înunităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare arăspândirii coronavirusului SARS-CoV-2
20/11/2020
R-icon
Munca la domiciliu versus telemuncă
Continuare
- Activitatea de telemuncă se bazează, ca regulă generală, pe acordul de voință al părților, potrivit legii. Pe cale de excepție, au apărut situații în care prin acte normative s-a dispus că angajatorul poate impune telemunca – perioada stării de urgență și în ultimul timp și în perioada stării de alertă.
- Esența contractului de muncă la domiciliu și a contractului de telemuncă o constituie faptul că locul muncii salariatului/telesalariatului îl reprezintă domiciliul sau un alt loc convenit de părțile contractului individual de muncă (în cazul telemuncii).
- Locul de muncă, definit prin prisma prevederilor art. 108 din Codul muncii (munca la domiciliu) și ale Legii nr. 81/2018 (telemunca) nu se încadrează în niciuna din definițiile legale existente:
+ Codul muncii art.16^1-„ …locul de muncă reprezintă locul în care salariatul își desfăşoară activitatea, situat în perimetrul asigurat de angajator, persoana fizica sau persoana juridică, la sediul principal sau la sucursale, reprezentante, agenții sau puncte de lucru care aparțin acestuia”. Deși Codul muncii cuprindea capitolul „Munca la domiciliu” la data la care s-a inclus definiția locului de muncă prin Legea nr. 88/2018 privind aprobarea OUG nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003-Codul muncii, acest nou act normativ nu a făcut nicio referire la locul de muncă – domiciliul salariatului.
+ Legea nr. 319/2006, a securităţii și sănătății în muncă, art. 5, lit. k) – „locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii și/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii și/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfășurării activităţii”.
- Locul de muncă stabilit/ales de salariat, cu acordul angajatorului, nu constituie punct lucru al unităţii și nici sediu secundar. Este pur și simplu un loc de muncă situat în afara perimetrului întreprinderii/unităţii. Cu siguranță este nevoie ca, atât Codul muncii cat și Legea nr. 319/2006 să fie completate, din acest punct de vedere.
- În ceea ce privește autorizarea locului de muncă, din punct de vedere al SSM, considerăm că, în baza prevederilor art. 13, lit. c) din Legea nr 319/2006 – angajatorul are obligaţia „să obțină autorizația de funcţionare din punctul de vedere al securităţii și sănătății în muncă, înainte de începerea oricărei activităţi, conform prevederilor legale” și ale dispoziţiilor Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006, art. 3 și următoarele, se autorizează activitatea angajatorului potrivit codurilor CAEN, și nu locurile de muncă. Dacă activitatea lucrătorului la domiciliu, a telesalariatului este autorizata, locul în care se desfăşoară aceasta nu trebuie autorizat.
- Pentru a răspunde celor mai înalte exigențe ale inspectorilor de muncă recomandăm angajatorilor să autorizeze desfăşurarea activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă „în afara sediului”, astfel încât să fie la adăpost de orice posibilă observație a organelor de control.
- Cu privire la persoana responsabilă de respectarea/nerespectarea legislației în domeniul SSM în cazul muncii la domiciliu, în lipsa unor prevederi legislative clare, considerăm că sunt aplicabile reglementările generale în domeniu. Dacă pentru telemuncă sunt prevederi legale referitoare la SSM, atât în ceea ce privește obligaţiile angajatorului cat și ale telesalariatului, și lucrurile sunt mai clare, în cazul muncii la domiciliu se resimte lipsa cadrului legal.
- În ceea ce privește evenimentele de muncă soldate cu vătămarea lucrătorilor la domiciliu sau a telesalariaților, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 319/2006 și ale Normelor Metodologice de aplicare. De unde știm cine a greșit, cine este vinovat, ce caracter au evenimentele, aflăm cu ocazia cercetării acestora, care are drept scop „stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului”.
- Foarte important este ca activitatea de prevenire și protecţie să se desfășoare astfel încât, atât la sediul unităţii, cât și la sediile secundare și în afara sediului, să fie prevenite accidentele de muncă și îmbolnăvirile profesionale.
Mulțumim că sunteți cu noi.
Echipa Rescont
