Comitetul de securitate și sănătate în muncă (CSSM)

Comitetul de securitate și sănătate în muncă (CSSM) este organul paritar constituit la nivelul angajatorului în vederea participării și consultării periodice în domeniul securității și sănătății în muncă.

Organizarea și funcționarea CSSM sunt reglementate de Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă și de Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1425/2006.

Constituirea CSSM, componența acestuia, desemnarea reprezentanților lucrătorilor, organizarea ședințelor și îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de legislație presupun respectarea unor reguli specifice, pe care le prezentăm în continuare.

Imagine ilustrativă generată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Când este obligatorie constituirea CSSM?

Potrivit HG nr. 1425/2006, comitetul de securitate și sănătate în muncă se constituie în unitățile care au cel puțin 50 de lucrători, inclusiv în unitățile cu capital străin care desfășoară activități pe teritoriul României.

Inspectorul de muncă poate impune constituirea CSSM și în unitățile cu mai puțin de 50 de lucrători, în funcție de natura activității și de riscurile identificate.

În cazul în care activitatea se desfășoară în unități dispersate teritorial, pot fi înființate mai multe comitete de securitate și sănătate în muncă. Numărul acestora se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil, regulamentul intern sau regulamentul de organizare și funcționare.

CSSM se constituie și în cazul activităților desfășurate temporar, dacă durata acestora este mai mare de 3 luni.

În unitățile cu mai puțin de 50 de lucrători în care nu s-a constituit CSSM, atribuțiile comitetului revin reprezentanților lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor.

Cine face parte din CSSM?

Potrivit HG nr. 1425/2006, comitetul de securitate și sănătate în muncă (CSSM) este constituit din următorii membri:

angajatorul sau reprezentantul său legal;
reprezentanți ai angajatorului cu atribuții de securitate și sănătate în muncă;
reprezentanți ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor;
medicul de medicina muncii.

Angajatorul sau reprezentantul său legal este președintele CSSM.

Principiul parității în componența CSSM

Numărul reprezentanților lucrătorilor trebuie să fie egal cu numărul format din angajator sau reprezentantul său legal și reprezentanții angajatorului.

Medicul de medicina muncii este membru al CSSM, dar nu intră în calculul acestei parități dintre reprezentarea angajatorului și reprezentarea lucrătorilor.

Câți reprezentanți ai lucrătorilor trebuie să facă parte din CSSM?

Numărul minim al reprezentanților lucrătorilor în CSSM se stabilește în funcție de numărul total al lucrătorilor din întreprindere și/sau unitate:

10–100 de lucrători: 2 reprezentanți;
101–500 de lucrători: 3 reprezentanți;
501–1.000 de lucrători: 4 reprezentanți;
1.001–2.000 de lucrători: 5 reprezentanți;
2.001–3.000 de lucrători: 6 reprezentanți;
3.001–4.000 de lucrători: 7 reprezentanți;
peste 4.000 de lucrători: 8 reprezentanți.

Reprezentanții lucrătorilor în CSSM sunt desemnați de către lucrători dintre reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor.

Modalitatea de desemnare a reprezentanților lucrătorilor în CSSM se stabilește prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare și funcționare.

Ce pregătire trebuie să aibă reprezentanții lucrătorilor?

Reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor trebuie să urmeze un program de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă cu o durată de cel puțin 40 de ore, cu conținutul minim prevăzut în anexa nr. 6 lit. A la HG nr. 1425/2006.

Îndeplinirea acestei cerințe se atestă printr-un document de absolvire a programului de pregătire.

Atenție: cerința de minimum 40 de ore este prevăzută expres pentru reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă. Această cerință nu trebuie extinsă automat asupra reprezentanților angajatorului numai pentru faptul că aceștia fac parte din CSSM. Pentru aceștia trebuie analizate atribuțiile și cerințele de pregătire corespunzătoare funcției sau rolului exercitat.

Cine este secretarul CSSM?

Potrivit HG nr. 1425/2006, lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire și protecție este secretarul CSSM.

Secretarul CSSM este stabilit distinct față de categoriile de membri enumerate de HG nr. 1425/2006. Calitatea de secretar, prin ea însăși, nu trebuie confundată cu cea de reprezentant al angajatorului sau de reprezentant al lucrătorilor în comitet.

Secretarul are atribuții importante pentru funcționarea CSSM: participă împreună cu președintele la stabilirea ordinii de zi, convoacă în scris membrii comitetului, întocmește procesul-verbal al fiecărei întruniri, asigură afișarea copiilor procesului-verbal și transmite inspectoratului teritorial de muncă o copie a acestuia în termenul prevăzut de legislație.

Ce pregătire trebuie să aibă secretarul CSSM?

Dacă secretarul este lucrător desemnat, acesta trebuie să îndeplinească cerințele minime de pregătire prevăzute de art. 49 din HG nr. 1425/2006 pentru desfășurarea activităților de prevenire și protecție.

Aceste cerințe includ absolvirea studiilor prevăzute de art. 49 și a unui curs în domeniul securității și sănătății în muncă cu o durată de cel puțin 80 de ore, cu conținutul minim prevăzut în anexa nr. 6 lit. B.

Și lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire și protecție trebuie să îndeplinească cel puțin cerințele prevăzute la art. 49. Prin urmare, reprezentantul serviciului intern care îndeplinește funcția de secretar trebuie să aibă pregătirea corespunzătoare acestui rol.

Trebuie făcută distincția între această pregătire și programul de minimum 40 de ore prevăzut pentru reprezentanții lucrătorilor. Sunt roluri diferite, cu cerințe diferite de pregătire.

Exemplu de structură CSSM pentru o unitate cu 50–100 de lucrători

Pentru o unitate cu 50–100 de lucrători, numărul minim al reprezentanților lucrătorilor în CSSM este de 2. Pentru respectarea principiului parității, o structură poate fi, de exemplu:

1 angajator sau reprezentant legal – președinte CSSM;
1 reprezentant al angajatorului cu atribuții de securitate și sănătate în muncă;
2 reprezentanți ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor;
1 medic de medicina muncii.

În acest exemplu, CSSM are 5 membri: 2 persoane din partea angajatorului, 2 reprezentanți ai lucrătorilor și medicul de medicina muncii.

Separat de această componență, lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire și protecție îndeplinește funcția de secretar al CSSM.

Cine mai participă la ședințele CSSM?

La întrunirile CSSM sunt convocați să participe lucrătorii desemnați, reprezentanții serviciului intern de prevenire și protecție și, dacă angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire și protecție, reprezentanții acestora.

De asemenea, la întrunirile CSSM pot participa inspectori de muncă.

Participarea la ședința CSSM nu trebuie confundată cu calitatea de membru al comitetului. Componența CSSM este cea stabilită potrivit art. 58 din HG nr. 1425/2006 și nominalizată prin decizia scrisă prevăzută de legislație.

Cum se constituie CSSM?

Constituirea comitetului de securitate și sănătate în muncă presupune stabilirea și desemnarea membrilor potrivit regulilor prevăzute de HG nr. 1425/2006, cu respectarea principiului parității dintre reprezentarea angajatorului și reprezentarea lucrătorilor.

Desemnarea reprezentanților lucrătorilor

Modalitatea de desemnare a reprezentanților lucrătorilor în CSSM se stabilește prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare și funcționare.

Reprezentanții lucrătorilor în CSSM sunt desemnați de către lucrători dintre reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor.

Durata mandatului reprezentanților lucrătorilor

Reprezentanții lucrătorilor în CSSM sunt aleși pentru o perioadă de 2 ani.

Dacă unul sau mai mulți dintre aceștia se retrag din comitet, trebuie înlocuiți imediat prin alți reprezentanți aleși.

Nominalizarea membrilor CSSM

După stabilirea componenței comitetului, membrii CSSM sunt nominalizați prin decizie scrisă a președintelui comitetului.

Angajatorul sau reprezentantul său legal este președintele CSSM.

Componența comitetului trebuie adusă la cunoștința tuturor lucrătorilor din unitate.

Regulamentul propriu de funcționare

CSSM funcționează în baza unui regulament de funcționare propriu.

Regulamentul trebuie corelat cu prevederile legale aplicabile și cu modul concret de organizare a activității în unitate, astfel încât să stabilească în mod clar modul de convocare, desfășurare și documentare a ședințelor CSSM.

Cum funcționează CSSM și cât de des se întrunește?

Comitetul de securitate și sănătate în muncă funcționează în baza regulamentului propriu și se întrunește cel puțin o dată pe trimestru și ori de câte ori este necesar.

Angajatorul are obligația să asigure întrunirea CSSM și condițiile necesare desfășurării activității comitetului.

Cum se stabilește ordinea de zi?

Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de președintele și secretarul CSSM, cu consultarea reprezentanților lucrătorilor.

Ordinea de zi trebuie transmisă membrilor CSSM, inspectoratului teritorial de muncă și, dacă este cazul, serviciului extern de prevenire și protecție, cu cel puțin 5 zile înainte de data stabilită pentru întrunirea comitetului.

Cum sunt convocați membrii CSSM?

Secretarul CSSM convoacă în scris membrii comitetului cu cel puțin 5 zile înainte de data întrunirii.

Convocarea trebuie să cuprindă cel puțin locul, data și ora la care va avea loc întrunirea.

Când poate CSSM să adopte hotărâri?

CSSM este legal întrunit dacă sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

Comitetul convine asupra măsurilor privind securitatea și sănătatea în muncă prin votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.

Aceste două reguli trebuie diferențiate: prima stabilește numărul minim de membri necesar pentru ca întrunirea să fie legal constituită, iar cea de-a doua stabilește majoritatea necesară pentru adoptarea măsurilor discutate.

Procesul-verbal al ședinței CSSM

La fiecare întrunire, secretarul CSSM încheie un proces-verbal, care trebuie semnat de către toți membrii comitetului.

Procesul-verbal trebuie să reflecte aspectele analizate în cadrul ședinței și măsurile asupra cărora membrii CSSM au convenit.

Secretarul CSSM trebuie să afișeze la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat.

Procesul-verbal se transmite la ITM?

Da. Secretarul CSSM trebuie să transmită inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 10 zile de la data întrunirii, o copie a procesului-verbal încheiat cu ocazia ședinței.

Transmiterea procesului-verbal către ITM face parte din obligațiile privind funcționarea CSSM și nu trebuie confundată cu transmiterea ordinii de zi, care se realizează înaintea întrunirii, în condițiile prevăzute de HG nr. 1425/2006.

Ce atribuții are CSSM?

Comitetul de securitate și sănătate în muncă are rolul de a asigura informarea, consultarea și participarea lucrătorilor în problemele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Potrivit HG nr. 1425/2006, CSSM are cel puțin următoarele atribuții:

analizează și face propuneri privind politica de securitate și sănătate în muncă și planul de prevenire și protecție, în conformitate cu regulamentul intern sau regulamentul de organizare și funcționare;
urmărește realizarea planului de prevenire și protecție, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării măsurilor prevăzute în acesta și eficiența acestora din punctul de vedere al îmbunătățirii condițiilor de muncă;
analizează introducerea de noi tehnologii și alegerea echipamentelor, luând în considerare consecințele asupra securității și sănătății lucrătorilor;
analizează alegerea, cumpărarea, întreținerea și utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecție colectivă și a echipamentelor individuale de protecție;
analizează modul de îndeplinire a atribuțiilor de către serviciul extern de prevenire și protecție, precum și menținerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;
propune măsuri pentru amenajarea locurilor de muncă, ținând seama de prezența grupurilor sensibile la riscuri specifice;
analizează cererile formulate de lucrători privind condițiile de muncă și modul în care aceștia își îndeplinesc atribuțiile persoanele desemnate și/sau serviciul extern de prevenire și protecție;
urmărește modul în care se aplică și se respectă reglementările privind securitatea și sănătatea în muncă și analizează propunerile lucrătorilor referitoare la prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, precum și la îmbunătățirea condițiilor de muncă;
analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale și evenimentelor și poate propune măsuri tehnice pentru completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucțiunilor proprii și a celor de lucru și întocmește un raport scris privind constatările făcute;
dezbate raportul scris prezentat CSSM de către conducătorul unității cel puțin o dată pe an, referitor la situația securității și sănătății în muncă, acțiunile întreprinse și eficiența acestora în anul încheiat, precum și propunerile pentru planul de prevenire și protecție care urmează să fie realizat în anul următor.

Prin aceste atribuții, CSSM nu are doar un rol formal. Comitetul trebuie să permită analizarea periodică a problemelor de securitate și sănătate în muncă, formularea de propuneri și urmărirea modului în care măsurile de prevenire și protecție sunt puse în aplicare.

Ce documente și informații trebuie analizate în CSSM?

Activitatea CSSM este strâns legată de documentele și informațiile care reflectă situația reală a securității și sănătății în muncă din unitate.

Angajatorul trebuie să informeze CSSM cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate și sănătate, măsurile de prevenire și protecție stabilite atât la nivelul unității, cât și la nivelul locurilor de muncă și al posturilor de lucru, precum și măsurile privind primul ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor.

De asemenea, angajatorul trebuie să supună analizei CSSM documentația referitoare la caracteristicile echipamentelor de muncă, echipamentelor de protecție colectivă și echipamentelor individuale de protecție (EIP), în vederea selecționării echipamentelor optime.

Ce se întâmplă dacă angajatorul nu acceptă propunerile CSSM?

Propunerile formulate în cadrul CSSM nu pot fi pur și simplu ignorate fără explicații.

Dacă angajatorul nu ia în considerare propunerile CSSM formulate în exercitarea atribuțiilor prevăzute de legislație, angajatorul trebuie să își motiveze decizia în fața comitetului.

Motivația angajatorului trebuie consemnată în procesul-verbal al întrunirii CSSM.

Ce subiecte se discută, în practică, într-o ședință CSSM?

Ordinea de zi a unei ședințe CSSM trebuie să permită analizarea efectivă a problemelor de securitate și sănătate în muncă, nu doar enumerarea unui număr mare de subiecte.

Reprezentanții lucrătorilor pot formula cereri, observații și propuneri privind condițiile de muncă și problemele de securitate și sănătate în muncă. Acestea trebuie analizate în raport cu atribuțiile CSSM și cu situațiile concrete existente în unitate.

Totuși, formularea unei propuneri de către un lucrător sau de către reprezentanții lucrătorilor nu înseamnă că aceasta devine automat un punct distinct pe ordinea de zi a aceleiași ședințe. Potrivit HG nr. 1425/2006, ordinea de zi este stabilită de președintele și secretarul CSSM, cu consultarea reprezentanților lucrătorilor.

Cum poate fi stabilită o ordine de zi eficientă?

În practică, este util ca subiectele propuse să fie prioritizate în funcție de importanța lor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, urgență, riscurile existente, măsurile aflate în curs și posibilitatea analizării lor efective în cadrul ședinței.

O ordine de zi foarte încărcată poate face dificilă analizarea reală a fiecărui subiect. De exemplu, introducerea a 15–20 de puncte într-o singură ședință poate conduce la discutarea superficială a acestora, fără stabilirea clară a măsurilor, responsabililor și termenelor de realizare.

Din experiența practică, este mai eficient ca într-o ședință CSSM să fie selectate câteva subiecte prioritare care pot fi analizate în mod real, iar problemele care nu necesită soluționare imediată să fie planificate pentru ședințele următoare. Problemele urgente sau cele care implică riscuri importante pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor trebuie tratate cu prioritate.

Exemple de subiecte pentru ordinea de zi a CSSM

În funcție de activitatea și situația concretă a unității, pe ordinea de zi pot fi incluse, de exemplu:

stadiul măsurilor prevăzute în planul de prevenire și protecție;
măsurile dispuse de inspectorii de muncă în urma controalelor sau a cercetării unor evenimente și stadiul realizării acestora;
probleme rezultate din evaluarea riscurilor profesionale și necesitatea stabilirii unor măsuri suplimentare;
accidente de muncă, evenimente sau situații care ar fi putut conduce la producerea unor accidente și măsurile de prevenire necesare;
alegerea și utilizarea echipamentelor de muncă, a mijloacelor de protecție colectivă și a echipamentelor individuale de protecție (EIP);
organizarea primului ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor;
aspecte privind supravegherea sănătății lucrătorilor, în colaborare cu medicul de medicina muncii;
pregătirea în domeniul securității și sănătății în muncă a persoanelor pentru care legislația stabilește cerințe de pregătire;
cereri și propuneri formulate de lucrători sau de reprezentanții acestora privind condițiile de muncă;
stadiul măsurilor stabilite în ședințele CSSM anterioare.

Aceste exemple nu reprezintă o ordine de zi obligatorie. Subiectele trebuie selectate în funcție de problemele reale ale unității și de atribuțiile CSSM.

De ce este importantă urmărirea măsurilor de la o ședință la alta?

Activitatea CSSM nu ar trebui să se limiteze la discutarea unor probleme și consemnarea lor într-un proces-verbal. Pentru măsurile stabilite este util să fie precizate responsabilitățile și termenele de realizare, iar la ședințele următoare să fie verificat stadiul acestora.

În acest mod, CSSM poate urmări dacă o măsură a fost realizată, este în curs de realizare sau necesită acțiuni suplimentare, iar concluziile pot fi consemnate în procesul-verbal al ședinței.

Ce obligații are angajatorul față de CSSM?

Angajatorul trebuie să asigure condițiile necesare pentru ca membrii CSSM să poată analiza în cunoștință de cauză problemele privind securitatea și sănătatea în muncă.

În acest scop, angajatorul trebuie să furnizeze comitetului toate informațiile necesare pentru ca membrii să își poată exprima punctul de vedere în mod fundamentat.

Raportul anual privind securitatea și sănătatea în muncă

Cel puțin o dată pe an, angajatorul trebuie să prezinte CSSM un raport scris privind situația securității și sănătății în muncă.

Raportul trebuie să cuprindă:

situația securității și sănătății în muncă din unitate;
acțiunile întreprinse în anul încheiat;
eficiența măsurilor aplicate;
propunerile pentru planul de prevenire și protecție care urmează să fie realizat în anul următor.

Raportul este analizat de CSSM și, după avizarea de către membrii comitetului, trebuie transmis inspectoratului teritorial de muncă în termenul prevăzut de HG nr. 1425/2006.

Ce informații trebuie prezentate CSSM?

Angajatorul trebuie să informeze CSSM cu privire la:

evaluarea riscurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor;
măsurile de prevenire și protecție stabilite la nivelul unității;
măsurile aplicabile la nivelul locurilor de muncă și posturilor de lucru;
măsurile de prim ajutor;
măsurile privind prevenirea și stingerea incendiilor;
măsurile privind evacuarea lucrătorilor.

Ce documentație privind echipamentele trebuie analizată?

Angajatorul trebuie să supună analizei CSSM documentația referitoare la caracteristicile echipamentelor de muncă, echipamentelor de protecție colectivă și echipamentelor individuale de protecție (EIP), în vederea selecționării echipamentelor adecvate.

Analiza trebuie făcută în raport cu activitatea desfășurată, riscurile existente și cerințele aplicabile, astfel încât alegerea echipamentelor să fie fundamentată tehnic și să răspundă condițiilor reale de muncă.

Cum sunt tratate plângerile lucrătorilor?

Angajatorul trebuie să comunice CSSM punctul său de vedere și, după caz, punctul de vedere al medicului de medicina muncii, al serviciului intern sau al serviciului extern de prevenire și protecție asupra plângerilor lucrătorilor privind condițiile de muncă și modul în care sunt îndeplinite atribuțiile de prevenire și protecție.

Poate angajatorul să respingă propunerile CSSM?

Da, însă dacă angajatorul nu ia în considerare propunerile formulate de CSSM în exercitarea atribuțiilor sale, trebuie să își motiveze decizia în fața comitetului.

Motivația trebuie consemnată în procesul-verbal al întrunirii CSSM.

Ce timp trebuie acordat reprezentanților lucrătorilor din CSSM?

Angajatorul are obligația să acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în CSSM timpul necesar exercitării atribuțiilor specifice.

Acest timp este considerat timp de muncă și nu poate fi mai mic decât limitele minime stabilite de HG nr. 1425/2006.

Timpul minim lunar acordat reprezentanților lucrătorilor

până la 99 de lucrători: cel puțin 2 ore pe lună;
100–299 de lucrători: cel puțin 5 ore pe lună;
300–499 de lucrători: cel puțin 10 ore pe lună;
500–1.499 de lucrători: cel puțin 15 ore pe lună;
1.500 de lucrători și peste: cel puțin 20 de ore pe lună.

Timpul prevăzut pentru exercitarea atribuțiilor de reprezentant în CSSM este distinct de durata ședințelor propriu-zise și trebuie să permită participarea efectivă la activitățile legate de consultare, analiză și urmărirea problemelor de securitate și sănătate în muncă.

Când se realizează pregătirea membrilor CSSM?

Instruirea necesară exercitării rolului de membru în CSSM trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru și pe cheltuiala unității.

În cazul reprezentanților lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă, pregătirea trebuie corelată și cu cerința privind programul de cel puțin 40 de ore, prevăzut de HG nr. 1425/2006.

Ce este raportul anual prezentat CSSM?

Cel puțin o dată pe an, angajatorul trebuie să prezinte comitetului de securitate și sănătate în muncă un raport scris privind situația securității și sănătății în muncă.

Raportul anual permite CSSM să analizeze situația din unitate, măsurile aplicate în anul încheiat și direcțiile de prevenire și protecție pentru anul următor.

Ce trebuie să cuprindă raportul anual?

Potrivit HG nr. 1425/2006, raportul scris trebuie să cuprindă:

situația securității și sănătății în muncă;
acțiunile care au fost întreprinse în anul încheiat;
eficiența acțiunilor întreprinse;
propunerile pentru planul de prevenire și protecție care urmează să fie realizat în anul următor.

CSSM dezbate acest raport în cadrul atribuțiilor sale, astfel încât analiza să nu se limiteze la prezentarea unor documente, ci să permită evaluarea măsurilor aplicate și formularea propunerilor pentru perioada următoare.

Cine transmite raportul anual la ITM?

După analizarea raportului în cadrul CSSM, acesta trebuie avizat de membrii comitetului de securitate și sănătate în muncă.

Raportul avizat trebuie transmis inspectoratului teritorial de muncă de către angajator, în termen de 10 zile.

Raportul anual este același document cu procesul-verbal al ședinței CSSM?

Nu. Raportul anual și procesul-verbal al întrunirii CSSM sunt documente distincte și au obligații diferite de transmitere.

La fiecare întrunire CSSM, secretarul întocmește procesul-verbal al ședinței, care este semnat de membrii comitetului. O copie a procesului-verbal este transmisă de secretarul CSSM la inspectoratul teritorial de muncă, în termen de 10 zile de la data întrunirii.

În schimb, raportul anual privind situația securității și sănătății în muncă este prezentat CSSM de către angajator, este avizat de membrii comitetului și este transmis la ITM de către angajator, în termenul prevăzut de HG nr. 1425/2006.

De ce este important raportul anual CSSM?

Raportul anual oferă posibilitatea unei analize de ansamblu asupra modului în care au fost gestionate securitatea și sănătatea în muncă în anul încheiat și asupra măsurilor care trebuie continuate, completate sau introduse în perioada următoare.

În mod practic, concluziile acestei analize trebuie corelate cu situația reală a unității, cu evaluarea riscurilor profesionale, cu măsurile realizate sau rămase în curs și cu propunerile pentru planul de prevenire și protecție al anului următor.

Care este rolul serviciului extern de prevenire și protecție în activitatea CSSM?

Atunci când angajatorul apelează la un serviciu extern de prevenire și protecție, acesta poate avea un rol important în pregătirea și susținerea activității CSSM, în limitele activităților de prevenire și protecție stabilite prin contract.

Serviciul extern poate furniza informațiile tehnice și documentele necesare analizării problemelor de securitate și sănătate în muncă și poate sprijini angajatorul în urmărirea măsurilor discutate în cadrul comitetului.

Serviciul extern participă la ședințele CSSM?

Da. Dacă angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire și protecție, reprezentanții acestora sunt convocați să participe la întrunirile CSSM, potrivit HG nr. 1425/2006.

Participarea reprezentantului serviciului extern la ședință nu înseamnă însă că acesta devine membru al CSSM. Membrii comitetului sunt cei stabiliți distinct de legislație.

Poate serviciul extern să fie secretarul CSSM?

Nu. HG nr. 1425/2006 stabilește expres că secretarul CSSM este lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire și protecție.

Reprezentantul serviciului extern de prevenire și protecție este convocat să participe la întrunirile CSSM atunci când angajatorul a contractat un astfel de serviciu, dar legislația nu îi atribuie acestuia funcția de secretar al comitetului.

Cum poate sprijini serviciul extern activitatea CSSM?

În funcție de activitățile prevăzute în contractul încheiat cu angajatorul, serviciul extern poate contribui la pregătirea informațiilor și documentelor necesare pentru analizarea în CSSM a unor probleme precum:

evaluarea riscurilor profesionale și măsurile rezultate din aceasta;
elaborarea, monitorizarea și actualizarea planului de prevenire și protecție;
stadiul măsurilor dispuse de inspectorii de muncă în urma controalelor sau a cercetării evenimentelor;
deficiențele constatate în urma controalelor interne la locurile de muncă și măsurile propuse pentru remedierea acestora;
problemele privind echipamentele de muncă, protecția colectivă și echipamentele individuale de protecție (EIP);
informațiile privind accidentele de muncă, evenimentele și măsurile de prevenire stabilite în urma acestora;
aspectele privind instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă;
aplicarea și actualizarea instrucțiunilor proprii SSM;
urmărirea măsurilor de prevenire și protecție analizate în ședințele anterioare.

Serviciul extern poate formula observații și propuneri tehnice și poate pune la dispoziția CSSM informații rezultate din activitățile de prevenire și protecție pe care le desfășoară pentru angajator.

Poate serviciul extern să ia decizii în locul CSSM?

Nu. Participarea serviciului extern are rol de specialitate și de sprijin în domeniul securității și sănătății în muncă. Reprezentantul serviciului extern nu înlocuiește membrii CSSM și nu dobândește drept de vot numai prin faptul că participă la întrunirile comitetului.

Măsurile analizate în cadrul CSSM sunt convenite de membrii comitetului, în condițiile de cvorum și vot prevăzute de HG nr. 1425/2006.

Serviciul extern preia responsabilitatea angajatorului?

Nu. Contractarea unui serviciu extern de prevenire și protecție nu transferă responsabilitatea angajatorului pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor.

Serviciul extern desfășoară activitățile de prevenire și protecție prevăzute în contract, iar angajatorului îi revin în continuare obligațiile și responsabilitățile stabilite de legislația în domeniul securității și sănătății în muncă.

Întrebări frecvente despre CSSM

Este obligatoriu CSSM la toate firmele?

Nu. Comitetul de securitate și sănătate în muncă se constituie, potrivit HG nr. 1425/2006, în unitățile care au cel puțin 50 de lucrători. Inspectorul de muncă poate impune constituirea CSSM și în unitățile cu mai puțin de 50 de lucrători, în funcție de natura activității și de riscurile identificate.

Cine îndeplinește atribuțiile CSSM într-o unitate cu mai puțin de 50 de lucrători?

Câți membri trebuie să aibă CSSM?

Nu există un număr unic de membri valabil pentru toate unitățile. Numărul reprezentanților lucrătorilor se stabilește în funcție de numărul total de lucrători, conform HG nr. 1425/2006, iar numărul acestora trebuie să fie egal cu numărul format din angajator sau reprezentantul său legal și reprezentanții angajatorului. Medicul de medicina muncii face, de asemenea, parte din CSSM.

Cine este președintele CSSM?

Angajatorul sau reprezentantul său legal este președintele CSSM.

Cine poate fi secretarul CSSM?

Potrivit HG nr. 1425/2006, lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire și protecție este secretarul CSSM.

Serviciul extern de prevenire și protecție poate fi secretarul CSSM?

Nu. Reprezentantul serviciului extern de prevenire și protecție este convocat să participe la întrunirile CSSM atunci când angajatorul a contractat un astfel de serviciu, însă HG nr. 1425/2006 nu îi atribuie funcția de secretar al comitetului.

Reprezentanții lucrătorilor din CSSM trebuie să aibă pregătire SSM?

Da. Reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor trebuie să îndeplinească cerințele de pregătire prevăzute de HG nr. 1425/2006, inclusiv absolvirea unui program de pregătire în domeniul SSM cu o durată de cel puțin 40 de ore.

Ce pregătire trebuie să aibă lucrătorul desemnat care este secretarul CSSM?

Lucrătorul desemnat trebuie să îndeplinească cerințele minime de pregătire prevăzute de HG nr. 1425/2006 pentru desfășurarea activităților de prevenire și protecție. Acestea includ condițiile privind studiile și absolvirea unui curs în domeniul securității și sănătății în muncă de cel puțin 80 de ore.

Cât de des trebuie să se întrunească CSSM?

CSSM trebuie să se întrunească cel puțin o dată pe trimestru și ori de câte ori este necesar. Angajatorul trebuie să asigure întrunirea comitetului.

Cu cât timp înainte trebuie convocată ședința CSSM?

Secretarul convoacă în scris membrii CSSM cu cel puțin 5 zile înainte de data întrunirii, indicând locul, data și ora acesteia. Ordinea de zi este, de asemenea, transmisă cu cel puțin 5 zile înainte, în condițiile prevăzute de HG nr. 1425/2006.

Care este cvorumul necesar pentru o ședință CSSM?

CSSM este legal întrunit dacă sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. Măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă sunt convenite prin votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.

Trebuie întocmit proces-verbal la fiecare ședință CSSM?

Da. La fiecare întrunire, secretarul CSSM întocmește un proces-verbal care trebuie semnat de către toți membrii comitetului.

Procesul-verbal al ședinței CSSM se transmite la ITM?

Da. Secretarul CSSM trebuie să transmită inspectoratului teritorial de muncă o copie a procesului-verbal în termen de 10 zile de la data întrunirii.

CSSM trebuie să aibă regulament propriu de funcționare?

Da. HG nr. 1425/2006 stabilește că CSSM funcționează în baza regulamentului de funcționare propriu.

Angajatorul este obligat să accepte toate propunerile CSSM?

Nu toate propunerile CSSM trebuie acceptate automat. Dacă angajatorul nu ia în considerare o propunere formulată de comitet în exercitarea atribuțiilor sale, trebuie să își motiveze decizia în fața CSSM, iar motivarea trebuie consemnată în procesul-verbal al întrunirii.

Poate CSSM să analizeze cererile și propunerile lucrătorilor?

Da. Printre atribuțiile CSSM se află analizarea cererilor lucrătorilor privind condițiile de muncă. Totuși, o cerere sau o propunere formulată de un lucrător nu devine automat un punct distinct pe ordinea de zi a aceleiași ședințe. Ordinea de zi este stabilită de președintele și secretarul CSSM, cu consultarea reprezentanților lucrătorilor.

Cine stabilește ordinea de zi a ședinței CSSM?

Ordinea de zi este stabilită de președintele și secretarul CSSM, cu consultarea reprezentanților lucrătorilor. În practică, subiectele trebuie prioritizate astfel încât problemele importante să poată fi analizate efectiv și să poată fi stabilite măsuri clare.

Serviciul extern de prevenire și protecție poate participa la ședințele CSSM?

Da. Dacă angajatorul a contractat un serviciu extern de prevenire și protecție, reprezentantul acestuia este convocat să participe la întrunirile CSSM. Participarea la ședință nu îi conferă însă calitatea de membru al CSSM.

CSSM trebuie să analizeze planul de prevenire și protecție?

Da. CSSM analizează și face propuneri privind planul de prevenire și protecție și urmărește realizarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare și eficiența măsurilor prevăzute.

Există un raport anual care trebuie prezentat CSSM?

Da. Cel puțin o dată pe an, angajatorul prezintă CSSM un raport scris privind situația securității și sănătății în muncă, acțiunile întreprinse și eficiența acestora în anul încheiat, precum și propunerile pentru planul de prevenire și protecție pentru anul următor. După avizarea de către membrii CSSM, raportul este transmis de angajator la ITM în termenul prevăzut de HG nr. 1425/2006.

Surse legislative

Informațiile prezentate în această pagină au în vedere, în principal, prevederile următoarelor acte normative:

Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, cu modificările și completările ulterioare;
HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Asistență pentru organizarea și funcționarea CSSM

Organizarea și funcționarea CSSM presupun mai mult decât constituirea formală a comitetului. Activitatea acestuia trebuie corelată cu situația reală din unitate, cu evaluarea riscurilor profesionale, planul de prevenire și protecție, măsurile stabilite în urma controalelor și evenimentelor, precum și cu celelalte activități de prevenire și protecție.

În cadrul serviciilor de securitate și sănătate în muncă, RESCONT poate acorda angajatorilor asistență de specialitate pentru pregătirea și desfășurarea activității CSSM, în limitele activităților de prevenire și protecție contractate și ale atribuțiilor stabilite de legislație.

Asistența poate include, după caz, pregătirea informațiilor și documentelor necesare analizelor CSSM, participarea reprezentantului serviciului extern la întruniri, urmărirea măsurilor de prevenire și protecție și sprijinirea angajatorului în corelarea activității comitetului cu documentația SSM a unității.

Pentru informații privind serviciile oferite de RESCONT, consultați pagina Servicii SSM sau contactați-ne.