Planul de prevenire și protecție este unul dintre documentele prin care sunt organizate și urmărite măsurile necesare pentru prevenirea și reducerea riscurilor profesionale la nivelul întreprinderii și/sau unității.
Elaborarea planului pornește de la evaluarea riscurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor. În urma evaluării sunt stabilite măsurile de prevenire și protecție necesare, cu respectarea principiilor generale de prevenire prevăzute de Legea nr. 319/2006.
Aceste principii urmăresc, în primul rând, evitarea riscurilor și combaterea acestora la sursă, adaptarea muncii la om și la progresul tehnic, înlocuirea situațiilor periculoase cu unele nepericuloase sau mai puțin periculoase și acordarea priorității măsurilor de protecție colectivă față de măsurile de protecție individuală.
Planul de prevenire și protecție transpune măsurile stabilite într-un instrument practic de organizare și urmărire a prevenirii, prin stabilirea măsurilor care trebuie realizate, a responsabilităților, a termenelor și, după caz, a resurselor necesare.
Ce este planul de prevenire și protecție?
Planul de prevenire și protecție este documentul prin care sunt stabilite măsurile de prevenire și protecție necesare pentru controlul riscurilor profesionale identificate în cadrul evaluării riscurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor.
Potrivit legislației în domeniul securității și sănătății în muncă, planul este compus din măsuri tehnice, organizatorice, igienico-sanitare și de altă natură și trebuie aplicat corespunzător condițiilor de muncă specifice întreprinderii și/sau unității.
De aceea, planul de prevenire și protecție nu trebuie tratat separat de evaluarea riscurilor profesionale. Evaluarea identifică și estimează riscurile existente, iar planul stabilește măsurile prin care acestea trebuie prevenite sau reduse.
Pentru mai multe informații despre etapa care stă la baza stabilirii măsurilor, consultați pagina Evaluarea riscurilor profesionale .
Ce trebuie să conțină planul de prevenire și protecție?
Planul de prevenire și protecție se întocmește conform structurii prevăzute de Anexa nr. 7 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006.
Pentru fiecare loc de muncă și/sau post de lucru sunt avute în vedere riscurile evaluate și măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea acestora. În funcție de natura măsurii, planul poate cuprinde:
- măsuri tehnice;
- măsuri organizatorice;
- măsuri igienico-sanitare;
- măsuri de altă natură.
Pentru punerea în aplicare a măsurilor, planul trebuie să precizeze acțiunile necesare în scopul realizării măsurii, termenul de realizare și persoana care răspunde de realizarea acesteia. Structura prevăzută de Anexa nr. 7 include și o rubrică pentru observații.
În acest fel, planul de prevenire și protecție nu reprezintă doar o enumerare a riscurilor și măsurilor stabilite, ci permite organizarea concretă și urmărirea realizării măsurilor de prevenire și protecție.
Cine analizează planul de prevenire și protecție?
Planul de prevenire și protecție trebuie supus analizei lucrătorilor și/sau reprezentanților acestora ori comitetului de securitate și sănătate în muncă (CSSM), după caz.
În unitățile în care este constituit CSSM, planul de prevenire și protecție este analizat în cadrul comitetului. În unitățile cu mai puțin de 50 de lucrători în care nu s-a constituit CSSM, atribuțiile comitetului revin reprezentanților lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor.
Responsabilitatea pentru organizarea prevenirii și aplicarea măsurilor stabilite nu este transferată prin această analiză. Angajatorul trebuie să asigure aplicarea planului și să stabilească resursele umane și materiale necesare realizării măsurilor prevăzute în acesta.
Planul de prevenire și protecție este un document dinamic
Planul de prevenire și protecție trebuie să reflecte situația concretă existentă la nivelul locurilor de muncă și stadiul măsurilor stabilite pentru prevenirea sau reducerea riscurilor profesionale.
Unele măsuri au caracter punctual și pot fi finalizate, de exemplu prin achiziționarea unui echipament, montarea unei protecții, realizarea unei amenajări sau înlocuirea unui echipament de muncă. Alte măsuri au caracter permanent sau periodic și trebuie menținute și urmărite pe întreaga perioadă în care riscul și activitatea respectivă există.
Realizarea unei măsuri nu înseamnă însă, în mod automat, dispariția riscului care a determinat stabilirea acesteia. După implementare trebuie analizat dacă măsura a eliminat riscul, l-a redus la un nivel acceptabil sau dacă sunt necesare măsuri suplimentare ori menținerea unor măsuri de control.
De aceea, planul trebuie corelat permanent cu evaluarea riscurilor profesionale și cu situația reală din teren. Modificarea condițiilor de muncă, introducerea unor echipamente sau tehnologii, apariția unor riscuri noi ori alte schimbări relevante pot determina necesitatea reevaluării riscurilor și, după caz, actualizarea măsurilor de prevenire și protecție.
Cine elaborează și urmărește planul de prevenire și protecție?
Elaborarea, îndeplinirea, monitorizarea și actualizarea planului de prevenire și protecție fac parte dintre activitățile de prevenire și protecție prevăzute de HG nr. 1425/2006. În funcție de modul în care sunt organizate aceste activități la nivelul întreprinderii și/sau unității, ele pot fi realizate de persoanele sau serviciile care desfășoară activitățile de prevenire și protecție, în condițiile prevăzute de legislație.
În cazul în care angajatorul apelează la un serviciu extern de prevenire și protecție, elaborarea, monitorizarea și actualizarea planului pot face parte din activitățile realizate de serviciul extern, în limitele stabilite prin contract.
Trebuie făcută însă distincția între gestionarea planului ca activitate de prevenire și protecție și realizarea efectivă a fiecărei măsuri înscrise în plan. Anexa nr. 7 la Normele metodologice prevede stabilirea, pentru fiecare măsură, a acțiunilor necesare, a termenului de realizare și a persoanei care răspunde de realizarea măsurii.
De exemplu, dacă planul prevede achiziționarea unui echipament, montarea unei protecții, realizarea unei amenajări sau efectuarea unei lucrări tehnice, realizarea efectivă a măsurii revine persoanei responsabile stabilite în plan. Serviciul extern poate urmări stadiul măsurii și poate actualiza planul, dacă aceste activități fac parte din serviciile contractate.
Responsabilitatea angajatorului pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor nu este transferată serviciului extern de prevenire și protecție prin contractarea acestor activități.
Când se actualizează planul de prevenire și protecție?
Planul de prevenire și protecție trebuie menținut în concordanță cu situația reală existentă la nivelul întreprinderii și/sau unității. Actualizarea acestuia este necesară atunci când intervin modificări care influențează riscurile profesionale, măsurile stabilite sau modul în care acestea trebuie realizate.
Astfel de situații pot apărea, de exemplu, în urma modificării condițiilor de muncă, introducerii sau modificării unor echipamente de muncă, tehnologii ori proceduri de lucru, apariției unor riscuri noi sau atunci când rezultatele urmăririi măsurilor arată că sunt necesare măsuri suplimentare ori diferite.
Actualizarea planului trebuie realizată și în corelare cu stadiul măsurilor deja stabilite. Măsurile realizate trebuie urmărite din perspectiva eficacității lor, iar măsurile care nu au fost realizate la termen trebuie analizate pentru stabilirea acțiunilor necesare și a responsabilităților corespunzătoare.
Atunci când schimbările intervenite determină necesitatea revizuirii evaluării riscurilor profesionale, planul de prevenire și protecție trebuie corelat cu rezultatele noii evaluări, astfel încât măsurile prevăzute să corespundă riscurilor și condițiilor de muncă existente.
Cum se transpune un risc în planul de prevenire și protecție?
Planul de prevenire și protecție se întocmește conform structurii prevăzute în Anexa nr. 7 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006. Pentru fiecare loc de muncă și/sau post de lucru se au în vedere riscurile evaluate și măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea acestora.
În funcție de riscul evaluat și de situația concretă, pot fi stabilite măsuri tehnice, măsuri organizatorice, măsuri igienico-sanitare și/sau măsuri de altă natură. Nu este necesar ca pentru fiecare risc să fie stabilită câte o măsură din fiecare categorie.
De exemplu, dacă pentru un anumit loc de muncă este evaluat un risc de cădere de la înălțime determinat de existența unei zone de lucru neprotejate, în plan poate fi stabilită o măsură tehnică constând în asigurarea protecției colective împotriva căderii.
În coloana „Acțiuni în scopul realizării măsurii” se va preciza acțiunea concretă necesară, de exemplu montarea unui sistem de protecție colectivă adecvat situației existente. Pentru această acțiune se stabilesc termenul de realizare și persoana care răspunde de realizarea măsurii, conform structurii planului.
Dacă pentru controlul aceluiași risc sunt necesare și alte măsuri, acestea se stabilesc în categoria corespunzătoare. Alegerea măsurilor trebuie să rezulte din evaluarea riscurilor, din condițiile reale de muncă și din aplicarea principiilor generale de prevenire, fără completarea artificială a tuturor categoriilor de măsuri.
Planul de prevenire și protecție trebuie doar întocmit sau și aplicat?
Planul de prevenire și protecție nu este un document care se limitează la identificarea și înscrierea unor măsuri. Măsurile stabilite trebuie puse în aplicare, iar realizarea acestora trebuie urmărită în raport cu acțiunile, termenele și responsabilitățile stabilite în plan.
În practică, unele măsuri pot fi realizate într-un termen scurt, în timp ce altele pot necesita achiziții, lucrări tehnice, modificări organizatorice sau alocarea unor resurse și pot avea termene diferite de realizare.
Faptul că o măsură a fost realizată trebuie analizat și din perspectiva riscului pentru care aceasta a fost stabilită. După caz, poate fi necesară menținerea măsurii, verificarea periodică a acesteia sau stabilirea unor măsuri suplimentare, astfel încât prevenirea să rămână adaptată condițiilor reale de muncă.
Angajatorul trebuie să asigure resursele necesare și realizarea măsurilor pentru care are responsabilitate, iar persoanele desemnate în plan trebuie să urmărească acțiunile și termenele care le revin.
