DESPRE CLAUZA DE CONFIDENȚIALITATE
REGLEMENTARE JURIDICĂ: Art. 26 si Art. 39. Alin.2, lit. f) din Legea nr. 53/2003, Codul muncii.
”Prin clauza de confidențialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.”
————————————————————-
”Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.”
- Clauza de confidențialitate poate fi convenită la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, prin act adițional.
- Categoriile de date sau informații care nu pot fi divulgate pe durata derulării contractului individual de muncă sau după încetarea acestuia trebuie enumerate în cuprinsul contractului sau în Regulamentul intern.
- Pentru a-și produce efectele, clauza de confidențialitate trebuie sa conțină în mod clar și explicit informațiile a căror divulgare/transmitere este interzisă, iar acestea trebuie să fie concretizate în raport de atribuțiile din fișa postului.
- Obligația de confidențialitate revine salariatului sau fostului salariat dar și angajatorului care, la rândul lui, trebuie să păstreze confidențialitatea cu privire la datele personale de care a luat cunoștință la încheierea și pe durata contractului de muncă.
- Clauza de confidențialitate nu comportă și un corelativ financiar, astfel încât angajatorul nu trebuie să compenseze această obligație cu un echivalent financiar.
- Nerespectarea de către oricare din părți a obligației de confidențialitate atrage obligarea celui în culpă la plata de daune- interese, partea vătămată trebuind să probeze prejudiciul suferit și legătura de cauzalitate între acest prejudiciu și fapta persoanei culpabile.
- Inexistența în cuprinsul contractului individual de muncă sau a unui act adițional a clauzei de confidențialitate nu exclude antrenarea răspunderii patrimoniale a persoanei culpabile pentru prejudiciul produs, în condițiile în care există obligația legală a salariatului de a respecta secretul de serviciu.
- În temeiul obligației legale de confidențialitate, salariatul este ținut de respectarea secretului de serviciu, în vreme ce clauza de confidențialitate vizează o sferă mai largă de informații.
- Pe lângă răspunderea civilă patrimonială, se poate antrena și răspunderea penală a persoanei care nu a respectat secretul de serviciu/secretele comerciale, în funcție de caracterul datelor sau informațiilor divulgate, gradul de vinovăție, mobilul/scopul divulgării și de modul de săvârșire a faptelor.
- In condițiile existenței clauzei de confidențialitate salariatul poate fi sancționat și disciplinar, potrivit prevederilor regulamentului intern și ale Codului muncii.
Mulțumim că sunteți cu noi!
Echipa Rescont
.